Stimată doamnă Președintă,
stimați ambasadori și membri ai corpului diplomatic,
parlamentari, europarlamentari,
Înaltpreasfinția Voastră și membri ai clerului,
dragi colegi aleși locali,
dragi timișoreni,
I.
La o premiere ca cea de azi, există mereu întrebarea: cine onorează pe cine? Da, ne-am întâlnit ca să-i acordăm doamnei președinte Maia Sandu cea mai înaltă distincție oferită de Municipiul Timișoara, Premiul Timișoara pentru Valori Europene. Dar în egală măsură, prezența ei la Timișoara ne onorează de fapt pe noi, timișorenii. Vă mulțumesc, doamna președinte, că v-ați rupt 2 zile întregi din agenda dvs enorm de aglomerată, la începutul unui an atât de dificil, pentru a celebra visul european împreună cu noi.
Până la urmă, asta ne adună azi: crezul comun că Europa și valorile sale trebuie apărate, cu orice preț. Timișoara, caracterizată de diversitate, coexistență inovatoare și sete pentru libertate, și-a asumat de nenumărate ori destinul european. La Revoluție în 1989, cu Proclamația de la Timișoara în 1990, dar și anul trecut, în 2023. Atunci am arătat lumii întregi că ambiția noastră de a fi Capitală Europeană a Culturii nu se manifestă pur și simplu într-o serie de evenimente, ci mai profund într-o re-ancorare a unor valori comune în comunitatea locală și o re-deschidere spirituală către casa noastră comună Europa. Premiul pe care orașul l-a înființat anul trecut, prin hotărâre unanimă a consiliului local, înseamnă mai mult decât o recunoaștere a unei personalități importante. Este o declarație că Europa nu este doar o locație geografică sau o entitate politico-administrativă pentru noi, ci o parte integrantă a identității, istoriei și viitorului nostru – un viitor pe care îl modelăm împreună.
Mă bucur că am găsit un juriu de personalități românești care fiecare contribuie în domeniul lui la excelență europeană: scriitorul Mircea Cărtărescu, ambasadoarea României la UNESCO Simona Miculescu, dirijorul Cristian Măcelaru, regizoarea de film Anca Miruna Lăzărescu, judecătoarea la Curtea Penală Internațională Iulia Motoc și critica literară Adriana Babeți. Juriul, din care am onoarea să fac parte ca reprezentant al Municipiului, a desemnat-o pe Președinta Sandu în unanimitate și cu mare încredere pentru această ediție inaugurală a premiului Timișoara pentru Valori Europene.
Viitorul nostru comun european este mai fragil și mai amenințat ca niciodată după 89. Competiția dintre democrațiile liberale și regimurile autoritare se intensifică. Provocările reprezentate de crizele economice și agresiunile militare necesită lideri care să se ridice deasupra disputelor politice, care să poată naviga prin complexitatea guvernării cu finețe și clarviziune. În această epocă tumultoasă, Maia Sandu apare ca nu doar ca un lider puternic pentru poporul său, ci ca un model pentru milioane de europeni din afară Moldovei.
Președinta Maia Sandu a crezut în aspirațiile europene ale Moldovei atunci când mulți le considerau utopice. Cu o muncă incredibilă, determinare, curaj și un bun simț rar întâlnit în politică, luptă cu perseverență pentru a contura o cale europeană pentru Moldova.
II.
Stimați invitați,
înainte să vorbim de realizările politice ale Maiei Sandu, trebuie să vorbim despre stilul ei politic.
Pentru că da, pentru sănătatea democrației, și forma contează – există formă fără fond, dar nu poate exista fond fără formă. Modestia Maiei Sandu bate la ochi într-o lume politică dominată de aroganță. Emană o simplicitate elegantă cu care redefinește preconcepțiile noastre despre cum trebuie să arate puterea. Capacitatea sa de a transforma vulnerabilitate în forță este o sursă de încurajare într-o regiune extrem de vulnerabilă.
Umanitatea și bunul simț al Maiei Sandu sunt dovada că un politician nu trebuie să fie nici vulgar, nici agresiv, nici tupeist ca să aibă succes. Umanitatea și bunul simț al Maiei Sandu ne dau speranța că vulgaritatea, agresivitatea, tupeul, toate acele ingrediente care poluează cultura politică în întreaga lume, pot fi combătute nu cu aceeași monedă, ci cu seninătatea hotărâtă a unui om corect.
Succesul din 2020, când a fost aleasă președinte cu o majoritate copleșitoare, nu i-a venit ușor. Cu siguranță nu i-a servit nimeni puterea pe o tavă. În sensul ăsta îmi permit să remarc că acele cariere politice care se bazează nu pe testul votului, ci pe numiri politice sau manevre din umbră produc inevitabil lideri slabi. Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale în 2016. Ascensiunea în funcția de prim-ministru în iunie 2019 i-a fost oprită brusc după doar 160 zile. În retrospectivă, înfrângerile Maiei Sandu, deși dureroase, par că doar i-au întărit determinarea. Faptul că după ce a căzut, s-a ridicat și a mers mai departe nu este o simplă lecție de dezvoltare personală. Este și dovadă că în orice democrație, progresul vine cu un preț, iar evoluția unei țări nu este niciodată liniară. Lupta pentru democrație nu este niciodată pierdută. Reziliența persoanei Maia Sandu este așadar un simbol pentru reziliența societății moldovenești și deopotriva pentru reziliența democrației însăși.
În literatura și retorica politică, de când e lumea, există un atribut clișeu pentru a lauda un politician. Curajul. A spune că Maia Sandu este un lider curajos nu este un clișeu. În ciuda bucuriei și mândriei cu care o celebrăm pe Maia Sandu azi, nu trebuie să uităm că Moldova este o țară în mijlocul celui mai acut conflict european de la al doilea război mondial încoace. În Transnistria sunt staționate trupe rusești de decenii și în Ucraina, Rusia duce un război sângeros împotriva lumii libere întregi. În octombrie 2022, la pragul iernii, Rusia a redus într-un șantaj brutal livrarea gazelor naturale la Chișinău. În februarie 2023, serviciile din Ucraina și Moldova au deconspirat un complot al Rusiei pentru o lovitură de stat în Moldova. Pericolul fizic este real. Maia Sandu a condus și conduce țara prin aceste amenințări concrete cu un calm, și da, un curaj excepțional. Curajul ei nu este unul zgomotos. Nu vine îmbrăcat în hainele unui alt clișeu politic, cel al ”doamnei de fier”. Curajul Maiei Sandu se exprimă prin empatie cu fricile și încercările moldovenilor, prin încrederea pe care o are în propriile energii ale poporului moldovean, dar și prin inteligența și claritatea cu care ia decizii care schimbă regulile jocului, cum a fost atunci când și-a fondat propriul partid sau când a anunțat că va decupla economia moldovenească de dependență la gazul rusesc.
III.
Stimați invitați,
Juriul salută în mod deosebit angajamentul Președintei Maia Sandu de a reda încrederea în instituțiile statului prin lupta anticorupție.
Nu există stat de drept fără luptă anticorupție. Legea trebuie să fie egală pentru toți și nimeni nu trebuie să se creadă deasupra legilor și constituției statului.
Sub conducerea doamnei Președintă, Republica Moldova a început un amplu proces de reformă, profund necesar pentru o țară care a fost ținută captivă unor interese ilicite pentru decenii. A promovat oameni integri la conducerea instituțiilor responsabile cu combaterea corupției. A schimbat legislația ca oligarhii care au fugit din țară să poată fi judecați în absență și averile ilicite să le fie confiscate. A început un proces dureros de verificare a averilor din sistemul de justiție cu ajutorul unor experți externi. Moldova face pași determinanți în procesul de reformă care să-i permită aderarea cu succes la Uniunea Europeană.
Vreau însă să o spun foarte clar: deși juriul recunoaște eforturile uriașe pe care laureata noastră le-a făcut pentru a pune Moldova pe o traiectorie europeană, ea nu primește acest premiu doar pentru ce a făcut pentru țara ei. În egală măsură, juriul admiră felul în care Maia Sandu s-a impus ca o forță europeană sui generis, dând exemplu colegilor săi din vest și însuflând o energie proaspătă în proiectul european. La fel cum Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, Europa nu este completă fără Moldova. Europa nu este completă fără cultura bogată a Moldovei, fără reziliența istorică a Moldovei, fără experiența sa de moderator între est și vest. Maia Sandu întruchipează cu o credibilitate aparte ambiția Europei de a desăvârși integrarea sa.
IV.
Credibilitate deosebită, dragi invitați, o are și ca exponentul unei generații de lider femei din Europa care schimbă nu doar percepții despre femei la putere, ci aduce schimbări reale pentru egalitatea de gen în Europa. Abordarea Maiei Sandu este deopotrivă pragmatică și strategică. În loc să se piardă în războaie culturale și ideologice, acționează pe baza a două principii simple: primul – nu, simplul fapt de a fi femeie nu te face automat un lider mai bun. Al doilea – da, faptul că jumătatea feminină a populației este subreprezentată masiv în funcțiile de decizie ale unei țări este un pericol pentru echitate și prosperitate.
A numit o femeie în funcția de prim-ministru, a promovat mai multe femei în administrația centrală – cel mai recent fosta președintă a Senatului României, colega mea Anca Dragu, în funcția de Guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei – iar sub conducerea ei, în Moldova 40% dintre parlamentari sunt femei. Toate acestea arată că promovarea femeilor în politică nu trebuie văzută ca un rezultat al dezvoltării, ca acel ceva cu care ne ocupăm după ce am rezolvat toate celelalte probleme, ci de fapt ca motorul ei. O democrație mai echitabilă este o democrație mai puternică. Maia Sandu a înțeles asta și o pune în practică fără mult tamtam. Trebuie spus că ea a plătit și plătește un preț scump personal pentru asumarea sa. Atacurile misogine împotriva ei, de o agresivitate greu de suportat, sunt alimentate nu doar de ura tradițională împotriva femeilor puternice, ci și de întreaga mașină de propagandă rusească. Suntem ferm alături de dvs, dragă Maia Sandu, așa cum suntem alături de toate femeile în politică care sunt victime ale violenței verbale și fizice.
V.
În ciuda dependenței Republicii Moldova de Rusia, Președinta Maia Sandu a dat dovadă de curaj și de o busolă morală deosebită atunci când a criticat în cei mai duri termeni invazia Rusiei în Ucraina încă din prima zi. De atunci și până acum, Președinta Maia Sandu a reușit să scoată Republica Moldova de sub influența Kremlinului și a pus-o pe o direcție europeană pe care aș vrea s-o cred ireversibilă. Din prima zi a războiului, Republica Moldova este cea care a oferit refugiu ucrainenilor care fugeau din calea războiului. Această solidaritate extraordinară a demonstrat că, deși Republica Moldova este o țară mică, are o inimă uriașă. Moldova refuză să se lase paralizată în poziție de victimă.
Stimați invitați,
nu cred că este cineva în această sală care ar vrea să schimbe locul cu Maia Sandu. Provocările economice, politice, sociale, de securitate par copleșitoare. Câtă greutate pe umerii unui singur om! Oare nu este premiul de azi și o modalitate de a ne descărca de ușurarea stânjenitoare că nu noi suntem acel om? Oare avem nevoie s-o ridicăm pe Maia Sandu pe piedestalul laureatului ca să avem un erou în spatele căruia să ne ascundem?
Nu, eu cred că acest premiu vrea altceva. El exprimă speranța că există o gratitudine activatoare. Nu cu toții trebuie sau putem să ducem lupta grea a Maiei Sandu, dar cu toții putem să apărăm valorile mari și mici pentru care luptă. Maia Sandu nu este singură. Umerii ei, umerii Europei pot fi întăriți de fiecare dintre noi. Timișoara poate fi o forță întăritoare a Europei. La fel cum ne onorăm reciproc, ne întărim reciproc.
În semn de recunoaștere a eforturilor și a parcursului său extraordinar, Municipiul Timișoara acordă cu mândrie Premiul inaugural Timișoara pentru Valori Europene Președintei Maia Sandu. Doamna Președinte, ne inspirați pe toți în aceste vremuri dificile.
În numele Timișoarei vă mulțumesc. Vă urăm tot binele din lume.
Trăiască Republica Moldova, trăiască România, trăiască Europa.
Distinși invitați,
Doamnelor și domnilor,
Mă bucur să mă aflu astăzi la Timișoara, la invitația domnului primar Dominic Fritz. Orașul Dumneavoastră are o semnificație profundă în istoria modernă a Europei și, prin spiritul său de deschidere și prin lupta sa pentru libertate și dreptate, reprezintă un simbol al valorilor europene.
Sunt onorată să primesc premiul „Timișoara pentru Valori Europene”, pe care îl consider nu atât o recunoaștere personală, cât mai ales o apreciere pentru modul în care cetățenii Republicii Moldova își apără dreptul de a trăi în libertate, pace și democrație – un drept pentru care, de aproape doi ani, vecinii și prietenii noștri din Ucraina fac niște sacrificii pe care cu greu le putem descrie în cuvinte.
Un premiu pentru valori europene este o oportunitate să discutăm despre pericolele asupra acestora și despre cât de ușor le putem pierde.
Un război la hotarul nostru părea incredibil acum câțiva ani, dar iată că dreptul internațional a fost încălcat, granițele nu au contat, iar valorile europene, valorile umane au fost călcate în picioare.
Populismul și minciuna devin tot mai atractive pentru unii cetățeni dezamăgiți și pun în pericol valori importante – dezbaterea, încrederea în instituții și unii în alții. Grupări corupte, cum vedem în Moldova, finanțate din bani murdari, din bani de la Kremlin, vor să răstoarne ordinea constituțională, să submineze statul și democrația.
Politicieni deghizați cu masca valorilor europene, dar gata, când va fi momentul, să vândă libertatea, interesul național și să ducă Republica Moldova într-o zonă gri, a fărădelegii, corupției, unde Rusia poate să-și impună cu ușurință interesele.
Propaganda fără margini și fără urmă de bun simț care, din păcate, reușește să slăbească coeziunea socială, solidaritatea între oameni și națiuni. Toate aceste lucruri sunt un pericol real și foarte aproape și nu vizează doar Republica Moldova.
În următoarea perioadă, jumătate din populația planetei va participa în alegeri – vor fi alegeri la Chișinău, la București, la Washington, se va alege Parlamentul European. De aceste alegeri depinde soarta lumii pentru următoarele decenii și nu cred că sunt cuvinte mari.
Și este cazul să ne întrebăm – și politicienii, și cetățenii – în ce lume vrem să trăim? Teoria „politica nu mă afectează” este greșită, pentru că de oamenii pe care îi alegem depinde cum trăim noi și cum vor trăi copiii noștri.
Alegem conducători care mint doar pentru că spun ce vrem să auzim? Care ne promit soluții ușoare pentru probleme complicate? Nu poți construi nimic, cu atât mai mult un stat, prin minciună.
Conducători care îi tratează pe cei din jur fără respect? Fără respect vor fi tratați toți membrii societății.
Conducători care neagă știința? Țările s-au dezvoltat anume datorită științei, nu a ignoranței.
Conducători care nu au curajul să ia decizii complicate? Cu pași fricoși o țară nu devine puternică.
Conducători care dezbină și incită la ură? Doar o societate unită poate construi o țară sigură și prosperă.
Vom avea multe alegeri în anul care vine, dar cel mai mult aceste alegeri vor fi anume despre valori. Și sper foarte mult că cetățenii lumii vor alege bunul simț, curajul, omenia, cinstea, adevărul și libertatea. Și pacea.
De multe ori în istorie, pentru ca binele să triumfe a fost nevoie de eroi. În perioada care urmează, va fi nevoie ca fiecare cetățean să devină un erou. Când stai deoparte, răul se răspândește. Și vedem azi cum răul riscă să acapareze tot mai mult din lumea liberă.
Războiul de agresiune al Rusiei nu doar că a curmat – și continuă să curme – vieți și destine, ci reprezintă o amenințare reală, brutală și imediată la adresa valorilor și principiilor care au stat la baza construcției proiectului european.
Sunt aceleași valori pentru care, în 1989, au murit, mai întâi la Timișoara, apoi la București și în alte orașe ale României oameni care nu au mai suportat gândul de a trăi sub jugul apăsător al totalitarismului.
Ne înclinăm în fața acestor luptători pentru libertate, cărora le datorăm ceea ce astăzi pare de la sine înțeles: o Europă în care Cortina de Fier din trecut a fost înlocuită de o comunitate a solidarității, a unității în diversitate.
De altfel, așa cum spuneam, municipiul Timișoara reprezintă un excelent exemplu de diversitate trăită în spirit european și democratic – un spirit care și-a pus amprenta nu doar pe trecutul istoric al acestui oraș minunat, ci care îi conferă și astăzi un farmec deosebit, pe care oaspeții săi au avut ocazia să-l cunoască îndeosebi anul trecut, când Timișoara a strălucit în calitate de Capitală Europeană a Culturii.
Istoria Timișoarei, ca și trecutul recent al Republicii Moldova, constituie lecții importante despre valoarea libertății. Moldova a învățat, prin experiențe dure pentru țară, cum este să lupți pentru libertate și pentru dreptul de a-ți decide soarta.
În ultimii ani – dar mai ales în ultimele 22 de luni – Republica Moldova s-a aflat sub permanenta amenințare a celor care nu vor să respecte alegerea noastră de a face parte din lumea liberă, din marea familie a democrațiilor europene.
Chiar dacă nu s-a tras înspre Moldova cu arme sau cu rachete, suntem supuși unui larg spectru de lovituri din cele mai perfide – violarea spațiului aerian, tentative de a genera tensiuni sociale, atacuri cibernetice și răspândirea de informații false, încercarea de a frauda, la scară largă, alegerile locale, în toamna lui 2023. Au încercat să răstoarne guvernarea și ordinea constituțională prin metode violente. Nu au reușit.
Faptul că noi, ca societate, am rezistat – rezistăm – constituie dovada rezilienței oamenilor din Republica Moldova, dar și a atașamentului față de obiectivul nostru strategic de a deveni stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene. Este opțiunea pe care zeci de mii de oameni au confirmat-o, prin prezența lor în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, același loc în care în 1989 mulțimea adunată cerea consacrarea limbii române ca limbă de stat.
În fond, este o continuitate firească. Pentru că libertatea noastră va fi în siguranță doar atunci când Republica Moldova va face parte din Uniunea Europeană.
Anul 2024 este anul democrației în întreaga lume. Iar democrația nu este un cuvânt abstract, este principiul datorită căruia oamenii pot spune ce gândesc, își pot crește copiii cum consideră corect, au oportunitatea de a-și construi fericirea, au șansa de a obține bunăstare. Regimurile autoritare nu pot oferi aceste lucruri. Și de noi toți depinde ce vom alege în 2024.
Știm foarte bine că drumul de la aspirație la realitate nu este unul ușor. Și de aceea ne însuflețește gândul că știm că avem alături de noi, pe această cale, prieteni și parteneri de nădejde, care ne vor ajuta să trecem mai ușor peste orice obstacole.
În acest sens, doresc să folosesc acest prilej pentru a sublinia – cu recunoștință și înaltă apreciere – sprijinul pe care l-am primit din partea României, un sprijin necondiționat, frățesc, pentru care vom fi întotdeauna recunoscători.
Când ne-a fost mai greu, am putut să ne bazăm pe ajutor la toate nivelurile – mă refer aici la Președintele României, la Guvern, la Parlament, la Casa Regală, la societatea civilă, dar și la autoritățile publice locale, precum gazdele noastre de astăzi, din inima Banatului.
Ne uităm cu admirație la modul în care România a valorificat apartenența la Uniunea Europeană – și privim cu încredere spre viitor, când vom putea la rândul nostru să transpunem calitatea de stat membru în beneficii concrete, reale și tangibile pentru toți cetățenii noștri, indiferent de etnie, de limba vorbită sau de convingerile politice.
Și, desigur, visăm la un viitor când, aflându-ne împreună în Uniunea Europeană, podurile de peste Prut vor mai fi doar un reper geografic, fără a mai fi împrejmuite de o parte și de alta de puncte de trecere a frontierei.
Distinși invitați,
Doamnelor și domnilor,
Extinderea Uniunii Europene către Est – în 2004, 2007 și 2013 – a reprezentat o reparație istorică la scară largă.
La câteva decenii de la momentul când, în 1945, popoarele de la răsăritul continentului nostru au fost condamnate la o existență marcată de opresiune și lipsuri, poarta libertății și prosperității s-a deschis pentru 13 țări, inclusiv pentru România.
Chiar dacă, la scara istoriei, intervalul de timp ce a decurs de atunci nu este prea lung, se fac deja auzite voci ale unor oameni care par să fi uitat că democrația, libertatea sau bunăstarea consolidate nu sunt un dat, ci rezultatul nemijlocit al apartenenței la Uniunea Europeană, respectiv al procesului de aderare.
Este suficient să ne uităm la dificultățile cu care ne confruntăm noi la Chișinău pentru a vedea cât de dificil este ca un stat din regiunea noastră să răzbată aflându-se în afara Uniunii Europene.
De aceea, această reparație de care vorbeam nu va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor rămâne în afara spațiului comunitar.
Locul oamenilor care aleg libertatea este alături de statele și popoarele lumii libere, nu în vreo zonă gri, sub umbra amenințărilor permanente la adresa suveranității și independenței.
Și știm cu toții că în Republica Moldova aceste amenințări – fie directe, fie prin intermediari trădători, oligarhi dispuși să-și vândă concetățenii fără rușine – nu vor conteni, ci dimpotrivă, se vor intensifica pe măsură ce noi ne vom rupe de legăturile păguboase ale trecutului. Dar noi nu ne temem și nu ne vom abate de la drumul nostru.
În ultimii ani am reușit să scăpăm de dependența de gazul rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi piețe de desfacere, construim și reparăm drumuri și poduri care ne leagă de Uniunea Europeană. Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci își decide singură soarta și pășește hotărât pe calea integrării europene.
Iar acest fapt a fost recunoscut de statele membre ale Uniunii Europene, atunci când, în decembrie anul trecut, au decis că Republica Moldova – alături de Ucraina – merită să deschidă negocierile de aderare pentru ca apartenența noastră la comunitatea de valori europene să își găsească confirmarea istorică prin aderarea la UE.
Doamnelor și domnilor,
Primesc acest premiu ca pe un vot de încredere în capacitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi de a duce până la capăt lupta pentru libertate – o luptă dreaptă, legitimă și necesară pentru viitorul nostru și al întregului continent!
Ce vedem aici, la Timișoara, ce vedem în orașele europene, vrem și pentru Republica Moldova. „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara” – se scanda acum 34 de ani pe aceste străzi. Nivelul de trai pe care îl văd în orașul dumneavoastră, libertatea de gândire și exprimare, valorile europene – să ajungă de neînvins și aici, și în Moldova.
Vă mulțumesc!
© 2023 Timisoara Award. All Rights Reserved.
